Adevărul despre Ziua Regalităţii – 10 mai şi motivele abdicării Majestăţii Sale Regele Mihai I!

Pentru istorici, ziua de 10 mai are o semnificaţie triplă, care vine de la cele trei mari evenimente din istoria poporului român care s-au întîmplat în această zi. La 10 Mai 1866, Carol I devine domnitor al României. 11 ani mai târziu, statul român şi-a oficializat independenţa, iar în 10 Mai 1881 România devenea Regat. Acestea sunt motivele pentru care în data de 10 Mai românii au sărbătorit Ziua Naţională a României din 1867 până în 1947, când a fost înlăturată din păcate monarhia, iar regimul comunist a venit la putere, după cum notează istoricii. În 10 mai 1866 la venirea lui Carol în România, imediat ce Monstruoasa Coaliţie îl obliga pe Alexandru Ioan Cuza să semneze actul de abdicare, în februarie 1866, iar negocierile Locotenenţei Domneşti cu Prinţul Filip al Belgiei dau greş, ca urmare a refuzului acestuia din urmă, un principe străin a fost propus şi ales, în urma unui plesbicit. Este vorba despre Karl (Carol) Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern – Sigmaringen. Tânărul Carol a acceptat şi în aprilie 1966 a venit în România, notează istoricul Paul Lindenberg, în lucrarea sa Regele Carol I al României.  După o călătorie incognito, cu trenul, pe ruta Dusseldorf – Bonn – Freiburg -  Viena – Budapesta, Carol a ajuns la Drobeta Turnu Severin, urmând un drum de câteva zile, numit Drumul lui Carol, în care viitorul domn, apoi rege, a trecut prin Horezu, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Târgovişte, pentru ca pe 10 mai 1866 să intre în Bucureşti, scrie acelaşi istoric. Proclamat Domn al tuturor românilor, Principele Carol şi-a rostit jurământul în faţa Parlamentului, în limba franceză. Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile şi integritatea teritorială, scrie Boris Crăciun în cartea Regii şi Reginele României, Editura Porţile Orientului. În acest context, data de 10 mai intră în istorie. Timp de opt decenii, până în 1947, 10 Mai a fost Ziua Naţională a României. Odată cu Proclamarea Regatului, în 1881, 10 Mai a devenit Ziua Regelui sau Regalităţii, prilej de sărbătoare, chiar în zilele noastre, pentru Casa Regală şi toţi susţinătorii monarhiei. În 1947, ultimul an in care România mai era monarhie, Regele Mihai I a refuzat ca data de 10 mai să mai fie sărbătorită public. Regele Mihai avea să povestească mai târziu, mai exact în 2007, într-un interviu pentru New York Times, despre situaţia tensionată din România în perioada 1946-1947. Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi ameninţat cu un pistol şi cu şantajul că urma să execute 1000 de deţinuţi dacă nu abdică. În acel interviu, Majestatea sa rememorează evenimentele. A fost şantaj, mi-au spus, dacă nu semnezi imediat, suntem obligaţi, de ce, nu ştiu, să ucidem peste 1000 de studenţi pe care-i aveau în puşcărie. După 30 decembrie 1947, când s-a proclamat RPRomână, din punct de vedere oficial, 10 mai nu a mai reprezentat nimic, dar această dată a rămas în conştiinţa multor români ca o zi plină de semnificaţii, care a determinat ca România să intre în rândul ţărilor civilizate ale Europei.

IOANA  FLOREA